Descoperire inedită despre corpul uman: oamenii „miros” cu inima şi cu plămânii!

O nouă cercetare a descoperit că unele dintre organele interne ale oamenilor, printre care inima şi plămânii, au capacitatea de a mirosi alimentele şi băuturile.

Receptorii olfactivi, cei care ne permit să simţim mirosuri şi despre care se credea iniţial că există doar în nas, au fost identificaţi şi în alte părţi ale corpului uman, se arată în studiul prezentat de curând la întâlnirea anuală a American Chemical Society, ce a avut loc la New Orleans.

• DESCOPERĂ.ro, alegerea numărul 1 pentru pasionații de Știință și Tehnologie din România!
• Cardiologul Stanislav Rurac vorbește despre dieta pentru o inimă sănătoasă: „SĂ BEM SAU NU vin roșu…

Această descoperire ajută la rezolvarea unui vechi mister: alimentele şi băuturile emit numeroşi compuşi mirositori, însă nasul detectează doar o mică parte din aceştia.

Peter Schieberle, liderul acestui proiect, a declarat pentru Discovery News că „doar o mică parte din componentele odorizante şi cele care stimulează gustul sunt folosite de receptorii noştri din nas şi de pe limbă; cea mai mare parte a moleculelor se duc în stomac şi pot atinge fluxul sangvin şi, în cele din urmă, organele”.

„Astfel, timp de câţiva ani, am analizat ideea conform căreia compuşii odorizanţi şi cei care stimulează gustul ar avea funcţii secundare în corpul uman”, a mai spus Schieberle.

Schieberle şi colegii săi s-au concentrat asupra aminelor biogenice, mesageri chimici potenţi care se găsesc în numeroase alimente şi băuturi, precum ciocolata, cacaua fierbinte, carnea, laptele şi brânza.

Cercetătorii au izolat celule sanguine primare din mostre de sânge obţinute de la oameni pentru a vedea cum reacţionează acestea la diferite substanţe chimice mirositoare din diferite alimente. În mod neaşteptat, celulele sanguine acţionau la fel ca un „nas” ce urmăreşte mirosul de pâine proaspătă, deplasându-se spre compuşii mirositori „atrăgători” extraşi din alimente gustoase precum ciocolata.

Schieberle a explicat că „celulele sanguine – nu doar celulele din nas – prezintă receptori olfactivi”.

Mai mult, cercetătorii au descoperit că aceşti receptori se găsesc şi în alte părţi ale corpului uman, precum inima sau plămânii.

„Înseamnă oare acest lucru că inima «miroase» friptura pe care tocmai aţi mâncat-o? Încă nu ştim răspunsul la această întrebare”, a declarat Schieberle.

Omul de ştiinţă sugerează că acest lucru este posibil, dar ca parte a unui proces mai mare ce are loc în corp atunci când detectăm un aliment sau o băutură şi apoi decidem să îl consumăm. 

„Atunci când mâncăm, toate senzaţiile percepute de receptori sunt «traduse» de creierul nostru într-o senzaţie generală asupra aromei pe care o aşteptăm de la respectivul aliment”, explică Schieberle.

Nasul acţionează în mod independent, permiţând creierului să accepte sau să respingă un aliment doar pe baza mirosului. Odată ce un aliment a fost înghiţit, însă, alţi receptori intră în acţiune, detectând structurile chimice ale compuşilor bioactivi şi trimiţând aceste informaţii către creier.

Ester Feldmesser de la Institutul de Ştiinţă Weizmann a descoperit alături de colegii săi că genele receptorilor olfactivi sunt exprimate în ţesuturi aflate în afara nasului, inclusiv în organele sexuale masculine. Aşadar, este foarte posibil ca în timpul sexului corpul uman să „miroasă” subconştient cu alte regiuni decât nasul.

Schieberle şi colegii săi se concentrează mai mult asupra alimentelor şi băuturilor. Ei folosesc informaţiile obţinute în urma cercetărilor pentru a înţelege mai bine de ce alimentele au gust şi miros atrăgător sau neatrăgător. Cafeaua, de exemplu, conţine peste 1.000 de compuşi olfactivi, însă doar 25 interacţionează cu un receptor olfactiv din nas, fiind mirosit. Este foarte posibil ca restul receptorilor să interacţioneze cu receptori olfactivi aflaţi în alte zone ale corpului, informând iubitorii cafelei că urmează să se bucure de o ceaşcă delicioasă din băutura preferată.

Sursa: Discovery News